În anul 2004, la începutul mileniului III, sistemul sanitar din judeţul Timiş e desprins parcă din evul mediu: prin unele spitale mişună şobolanii, în altele tavanul stă să cadă (în unele a şi căzut), pereţi scorojiţi, mâncaţi de igrasie, mizerie, frig şi, mai nou (de fapt nu e un lucru nou, dar abia acum e dezvăluit), un mare pericol: cei care intră în spital pentru a se trata şi vindeca de anumite boli pot contracta în unităţile spitaliceşti boli mai grave decât cele pentru care s-au internat!

În urma unei adrese a Ministerului Sănătăţii, prin care se cerea evaluarea spitalelor şi secţiilor pentru depistarea "riscului de apariţie a infecţiilor nosocomiale", Direcţia de Sănătate Publică a dat un comunicat anunţând că, "în Timiş, unităţile care prezintă un potenţial crescut de apariţie a infecţiilor nosocomiale sunt": Spitalul Clinic Judeţean Timişoara - 11 săli de operaţie funcţionale, două săli de naştere funcţionale (la secţia nou-născuţi de la Maternitatea Bega), 13 saloane ATI (Anestezie şi Terapie Intensivă - n.r.), 4 săli de intervenţie microchirurgie; Spitalul Clinic Municipal Timişoara: 10 săli de operaţie, 4 saloane ATI şi 4 săli de intervenţie microchirurgie; Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii <<Louis Ţurcanu>>: un salon ATI la secţia prematuri. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie: o sală de operaţie funcţională, 3 saloane ATI şi o sală intervenţie microchirurgie; Spitalul de Obstetrică Ginecologie <<D. POpescu>>: 5 săli de operaţie funcţionale, 3 săli de naştere, 11 saloane ATI; Institutul de Boli Cardiovasculare, respectiv la Clinica de Chirurgie Cardiacă: două săli de chirurgie, două săli angiografie şi o sală implanturi; Spitalul de Obstetrică Ginecologie Lugoj: două săli de operaţie, două săli de naştere şi o sală intervenţie microchirurgie."

În finalul comunicatului, se spune că "DSP Timiş efectuează controale de fond, în aceste secţii, în fiecare trimestru al anului şi controale-sondaj, la intervale mai scurte de timp". De asemenea, se mai precizează că "fiecare unitate sanitară are cel puţin un medic epidemiolog care este obligat să verifice pericolul apariţiei infecţiilor".

Întrebarea este cum de a fost posibil să se ajungă în situaţia ca atâtea secţii şi spitale să ajungă zone de risc dacă "DSP efectuează controale de fond" şi dacă "fiecare unitate sanitară are cel puţin un medic epidemiolog care este obligat să verifice pericolul apariţiei infecţiilor"!

Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş, dr. Victor Dumitraşcu, spune că sunt bani şi că, dacă lucrurile merg prost, e vina celor care conduc spitalele. Până în luna septembrie a acestui an, Spitalul Municipal a primit finanţări de 198,9 miliarde lei. Spitalul Judeţean, la rândul lui, a primit de la CJAS Timiş suma de 335,85 miliarde lei. "Aceşti bani, dacă sunt folosiţi cu chibzuinţă, ar trebui să ajungă", spune Victor Dumitraşcu, adăugând că "sumele respective vor fi suplimentate o dată cu noua rectificare bugetară" şi că "din ele se vor putea face şi lucrări de reparaţii, numai să existe voinţa de a se face ceva". Pentru spitalele din judeţ, conform datelor CJAS Timiş, există fonduri neutilizate de 50 de miliarde de lei, destinate achiziţionării de medicamente.

Directorii spitalelor spun însă că n-au nici o vină. Profesorul Emil Urtilă, directorul Spitalului Municipal, susţine că a luat deja primele măsuri: "Infecţiile nosocomiale nu reprezintă o noutate. Noi am luat măsurile necesare pentru a preîntâmpina astfel de cazuri. O primă măsură pe care am luat-o a fost aceea de a asigura materialul de dezinfecţie şi de a instrui personalul. Am dat dispoziţie ca intrarea în spital să fie bine controlată. În blocurile operatorii şi pe secţiile de ATI nu intră nimeni din afară, iar la bolnavii din spital nu poate intra decât un singur aparţinător".

Prof. Constantin Nica, directorul Spitalului Judeţean, susţine că infecţiile nosocomiale nu sunt o noutate: "În fiecare ţară există un procent de 10% infecţii nosocomiale, asta nu-i nici o noutate. Avem şi noi acum un măgar de călărit! Aceste infecţii nosocomiale au fost, sunt şi vor mai fi. Ele apar la pacienţii cu ulceraţii, cu supuraţii, pancreatite acute şi cangrene. Toţi aceşti bolnavi sunt purtători de germeni. Ce să facem cu ei? Trebuie să-i operăm. Nu le putem interzice să intre în spital".

Nica afirmă că un potenţial pericol îl reprezintă şi aparţinătoriii care intră în spital: "Nu-i putem opri, cu toate că luăm măsuri. Sunt 13 locuri prin care se poate intra în spital! Dimineaţa intră cel puţin o sută de persoane. Cine îi poate verifica pe toţi?".

Timişenii nu au de suferit numai în spitale. Cei care au norocul de a se putea trata fără internare sunt obligaţi să alerge de la o farmacie la alta şi să stea ore în şir la coadă pentru dreptul lor elementar la medicamente gratuite şi compensate.

Directorul CJAS Timiş, dr. Victor Dumitraşcu, s-a arătat surprins să afle de la reporterii BĂNĂŢEANULUI că în Timişoara sunt farmacii care nu mai eliberează reţete gratuite sau compensate. "Este inadmisibil să existe o asemenea situaţie! Fondurile alocate pentru medicamente sunt foarte mari. Numai pe trimestrul IV s-au alocat 35 de miliarde de lei, bani care se adaugă la fondurile deja primite, de 90 de miliarde. În oraş sunt cu siguranţă farmacii care nu şi-au utilizat toate fondurile, vă spun cu certitudine acest lucru" - a declarat Dumitraşcu.

CE SUNT INFECŢIILE NOSOCOMIALE? Infecţiile nosocomiale sunt infecţiile interne care pot apărea în sălile de operaţie sau în saloanele din spital din cauza unor germeni sau bacili. Dacă nu se iau măsurile de igienă necesare, aceşti germeni pot declanşa infecţii intra-spitaliceşti sau pot contamina persoanele internate în spital şi personalul medical.

"Dacă lucrurile merg prost într-un spital, acest lucru este din cauza managerului. El trebuie să rezolve toate problemele pentru a crea condiţii foarte bune asiguraţilor"