de Ildico ACHIMESCU

Doi din trei locuitori ai planetei au auzit despre Dracula, unul din doi ştie cu aproximaţie cam cine a fost acesta şi pe unde a trăit. Un scriitor suedez de origine română - absolvent de Filologie la Timişoara! - a pus la cale o strategie inedită, pentru a sugera conaţionalilor săi o incitantă destinaţie turistică: Ţara lui Dracula.

Coperta se roteşte

Primul lucru pe care cititorul suedez trebuie să-l facă atunci când ia în mână volumul "I Draculas land" ("Ţara lui Dracula"), cartea scrisă de Victor Ravini, este să o rotească încet-încet, în sensul acelor de ceasornic. Dacă respectă cu sfinţenie acest prim sfat pe care i-l dă autorul, cititorul sau cititoare are parte de o surpriză: un peisaj! Şi nu unul oarecare, ci tocmai lacul din Transilvania, care adăposteşte o taină mare.

Aur şi pietre de preţ

În adâncuri de liniştite ape, zice Ravini, de veacuri stă ascuns sicriul lui Dracula, turnat în aur şi împodobit cu nenumărate pietre preţioase. Lacul a fost localizat, zice Ravini, stăpânindu-şi cu greu râsul, de cercetători ai Universităţii din Gurgelheim. Aceştia au identificat locul în care se află lacul doar după ce descifraseră numele lui Utnapishtim, din Epopeea lui Ghilgamesh, încifrate anume pentru a le proteja de duhurile nefaste.

De veghe la raclă

Peisajul de pe copertă este adevăratul portret al lui Dracula, cel din istorie. Cu jumătate de obraz deasupra apei şi jumătate oglindit în apă, legendarul personaj îşi păzeşte chiar el racla, uitându-se pieziş la trecători. Toţi cei care au fost pătrunşi de privirea sfredelitoare a portretului din peisaj, au devenit vampiri, la fel şi cei care nu au făcut nimic altceva decât să fotografieze peisajul. Primejdia merge şi mai departe: devin vampiri până şi cei care se uită la o asemenea fotografie!

Ghilgamesh "zice" Timish

Ghidaţi părinteşte de autor, suedezii cu simţul umorului au parte de alte revelaţii în materie de Dracula. Descifrând, prin anagramare, numele lui Utnapishtim, obţin vocabulele "Tim" şi "Ish", adică "Timish", cuvânt căruia i se adaugă un altul: "Putna". Ceea ce a îngreunat cercetările de la Gurgelheim este faptul că în ţara de referinţă există două toponimice Timish şi tot atâtea Putna.

Căciula lui Ţepeş

Dracula nu poate fi însă asociat cu nici unul dintre aceste nume de locuri, doar cu cel de Bistriţa. Dar care Bistriţa, fiindcă există patru? Păi e simplu: dacă unim pe hartă cele patru Bistriţe, rezultă un pătrat; dacă unim cele două Timish şi cele două Putna, obţinem alt pătrat. Mergem mai departe, unind cele două Timish şi cele două Putna, rezultatul fiind încă un pătrat. Cele două pătrate sunt concentrice; împreună, formează o stea în opt colţuri, care se întinde asupra întregii Transilvanii. În centrul acestei stele se află taman lacul fotografiat pe copertă. Chiar la aceasta se referă, afirmă "cercetătorii de la Gurgelheim", steaua cu opt colţuri de pe căciula lui Vlad Ţepeş, din portretul aflat azi în Austria. Aşa că suedezilor nu le rămâne decât să pornească în aventura descoperirii lui Dracula!

"Bine înţeles că cititorilor nu le rămâne decât să verifice teoria; şi cum nu le va fi prea uşor cu hărţile, să se adreseze agenţiilor de turism româneşti, care să le faciliteze o excursie la lacul fotografiat de mine pe coperta cărţii. Fotografia nu e manipulată. Pot arăta clişeul!"

Victor Ravini

CINE ESTE VICTOR RAVINI? Victor Ravini - numele este anagramat după cel real - Radu Niţu, greu, dacă nu imposibil de pronunţat în Suedia - a părăsit România în urmă cu două decenii, stabilindu-se în Suedia, la Goteborg. Şapte ani a lucrat la banda de montaj automobile în schimbul de noapte, pentru a putea învăţa ziua, "în rând cu puştimea". A studiat istoria religiilor, după care a intrat în echipa redacţională a "Ort & Bild", cea mai veche şi prestigioasă revistă de cultură din Suedia. În patria de adopţie, a publicat două cărţi scrise direct în suedeză - "Doldahavsrullarna" (1998) şi "I Draculas land" (2005), devenind membru al Uniunii Scriitorilor din Suedia.