de Ildico ACHIMESCU

• Doamne şi domnişoare din lumea bună a Timişoarei au oferit servicii sexuale sub paravanul unui magazin de articole muzicale din centrul oraşului

Frumoasă era şi una, şi cealaltă. Înaltă şi suplă, şatenă cu ochi albaştri migdalaţi: şefa. Colega ei de serviciu - mai târziu, şi de ghiduşii erotice - ilustra cu totul alt gen: plinuţă, cu plete lungi de culoarea cuprului, în plăcut acord cu ochii căprui.

Cumpărătorilor le plăcea să zăbovească prin magazinul cu instrumente şi articole muzicale situat chiar în centrul Timişoarei, să stea la taclale cu tinerele amabile, care flirtau simpatic şi aparent inofensiv.

Mulţi dintre cei care intrau în magazin nu o făceau însă pentru a-şi cumpăra un fligorn, un flaut sau discuri cu muzică clasică. Cei care ştiau o anumită parolă erau invitaţi, dincolo de tejghea, într-o altă încăpere, unde li se serveau, cu profesionalism, fierbinţi partide de sex.

Două exemplare

Pe partea stângă a străzii Alba Iulia, venind dinspre Piaţa Libertăţii, într-o locaţie destul de restrânsă, o întreprindere comercială de stat din Timişoara deschisese, prin anii '60, un magazin "Muzica". În plină eră a "plăcilor" de patefon din bachelită, primele discuri de vinil au adus o mică revoluţie în domeniu, fiind foarte căutate.

Într-o zi care avea să intre în legenda urbei, un inginer sexagenar meloman a intrat în magazinul ultracentral şi i-a cerut uneia dintre tinerele arătoase aflate dincolo de tejghea două discuri cu "Simfonia a IX-a" a lui Ludwig van Beethoven. N-a bănuit ce va urma.

Comerţ socialist cu parfum erotic

Domnul iubitor de muzică simfonică putea fi lejer tatăl, dacă nu chiar bunicul arătoasei doamne căreia îi ceruse discurile de vinil. Ceea ce a urmat a fost un şoc pentru cumpărător. Vânzătoarea, mult prea elegantă, parfumată şi pisicoasă faţă de standardul încetăţenit al "oamenilor muncii din comerţul socialist", i-a făcut un semn din ochi mai tinerei sale colege: atenţie, clientul vrea două exemplare!

Surogat pentru "Oda bucuriei"

Tânăra colegă, la fel de elegantă şi parfumată, s-a îndreptat spre uşa de la intrare, a întors plăcuţa pe care scria "deschis" şi, zâmbind cu subînţeles, l-a luat tandru de braţ pe amatorul de muzică simfonică, poftindu-l din priviri dincolo de tejghea, spre dependinţa care servea de magazie şi debara.

Ceea ce s-a întâmplat acolo nu mai e un secret: neştiind că, dorind să cumpere nişte discuri de vinil, a rostit o parolă utilizată doar de "clienţii casei", omul s-a trezit între două tinere devenite subit extrem de... generoase, care au început o hârjoneală amoroasă în timp ce se dezbrăcau pentru a-i oferi o altfel odă a bucuriei... erotice.

"Decameronul"

După un vehement schimb de replici, clientul a părăsit indignat "magazinul plăcerilor", lăsându-le în urmă pe cele două vânzătoare de diverse servicii, nedumerite dar, mai ales, îngrijorate că secretul bine păstrat până atunci va fi divulgat.

Inginerul sexagenar n-a ţinut secretă păţania prin care a trecut, iar întâmplarea a făcut înconjurul urbei.

Dezvoltarea afacerii

Cele patru decenii scurse de la cel mai sexy "Decameron" de pe Bega au cam încurcat iţele exacte ale poveştii. Un fost coleg de întreprindere al celor două ex-vânzătoare de articole muzicale ne-a declarat însă că nu indignarea respectabilului meloman, amator de Beethoven, a tăiat nodul gordian al serialului erotic botezat "Simfonia a IX-a", ci faptul că "fetele" dăduseră afacerii o amploare greu controlabilă.

Fete şi femei de familie bună

S-a spus, ulterior, că şefa a venit cu ideea să transforme depozitul unităţii în alcov de moment; nu s-a aflat însă cine a prestat primul "serviciu" amoros plătit.

Cert e că, întrucât numărul doritorilor de distracţie erotică contra-cost era în simţitoare creştere, a fost nevoie şi de colaboratoare din afară. Astfel, în timp, numărul lor a ajuns la... douăsprezece. Acestea au fost selectate, cu o singură excepţie - soţia unui şofer de taxi - , din rândul doamnelor şi domnişoarelor din universul şic al urbei: fete şi femei de familie bună, cărora le plăcea să fie îmbrăcate frumos, dar să se şi distreze periculos.

Sfârşitul

Deconspirarea s-a petrecut cât se poate de banal. Un miliţian a vrut să-i facă cuiva un cadou deosebit. Cineva l-a sfătuit să aleagă un disc cu muzică clasică, recomandându-i unul foarte cunoscut. Aflat în timpul liber, în haine civile, tovarăşul miliţian a intrat în magazinul "Muzica" din centrul Timişoarei, s-a îndreptat către una din cele două vânzătoare extrem de elegante şi parfumate care l-au întâmpinat zâmbindu-i cu multă căldură, şi i-a cerut, simplu, un disc cu "Simfonia a IX-a" de Beethoven.

DOUĂ DIN 12. O dată ce totul a ieşit la iveală, a intrat în joc atotputernicul sistem de pile, cunoştinţe şi relaţii al momentului. Oricât de şocaţi sau jigniţi or fi fost domnii VIP ale căror soţii, logodnice sau iubite făceau parte din reţeaua sexuală dezvoltată sub numele de cod "Simfonia a IX-a", ei nu au pregetat să facă tot posibilul pentru a-şi scoate basma curată partenerele. În final, printre furcile caudine ale justiţiei au trecut doar cele două vânzătoare de la magazinul "Muzica". Soţul gestionarei a intentat divorţul. De partea cealaltă, a colaboratoarelor din lumea bună, nu s-a înregistrat nici o rupere a echilibrului familial; ba dimpotrivă: logodnicul VIP al unei domnişoare ce făcea parte din "orchestra erotică" s-a arătat dispus să uite şi să ierte, devansând chiar data nunţii, programată cu mult înainte de boccacciana poveste purtând numele de cod "Simfonia a IX-a".

CASA MUHLE. La parterul imobilului în care se afla magazinul "Muzica" se află, astăzi, un magazin ce oferă echipamente şi servicii de telecomunicaţii. Edificiul de pe strada Alba Iulia în care funcţionase fostul magazin muzical "cu cântec" fusese cumpărat, în 1880, de cunoscuta familie de artişti-grădinari Wilhelm şi Arpad Muhle. Cei doi au intrat în istoria locului datorită excepţionalului lor talent în proiectarea unor grădini şi parcuri celebre. De numele lui Arpad se leagă, bunăoară, Parcul Cadânelor de pe insula grecească Prinkipio, parcul din Cişmigiu, cel al Castelului Peleş din Sinaia etc. Tot Arpad Muhle a iniţiat şi redactat "Revista Rozelor".

ÎNTR-O ALTĂ VIAŢĂ. Domnul S., fostul soţ al gestionarei magazinului "Muzica", a fost unul dintre cei mai preţuiţi meşteri bijuteri ai Timişoarei. A divorţat de Agneta imediat ce s-a declanşat scandalul erotic "Simfonia a IX-a". De-o bună bucată de timp, s-a stabilit în Germania. Contactat de BĂNĂŢEANUL, a fost surprins să afle că întâmplarea care i-a schimbat viaţa nu a fost încă uitată în urbea natală. Fostul bijutier ne-a declarat că prima lui nevastă, fosta responsabilă a magazinului din centrul Timişoarei, a trecut în nefiinţă cu câţiva ani în urmă. În ce-l priveşte, ne-a spus că a fost operat pe cord deschis, o dată cu intervenţia chirurgicală fiindu-i îndepărtată şi "partea" din inimă legată de fosta soţie şi de durerea pe care aceasta i-a pricinuit-o.

SIMFONIA A IX-A, ORIGINALUL. "Simfonia a IX-a", una dintre cele mai vestite compoziţii ale lui Ludwig van Beethoven (foto), a fost terminată în anul 1820; muzicianul îşi pierduse auzul cu doi ani înainte. Prima audiţie absolută a avut loc la Viena, la 7 mai 1824, succesul fiind triumfal. Publicul a răsplătit creaţia cu cinci salve de aplauze, ceea ce reprezenta o răsplată fără egal (familia imperială era salutată cu trei salve). Finalul simfoniei, "Oda bucuriei", pe versuri de Friedrich Schiller, a fost adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene.

BORDELURI AUTORIZATE. Ca în orice oraş mai mare, în Timişoara au existat, în prima jumătate a secolului trecut, câteva bordeluri de lux, altele, de cartier şi numeroase altele oarecum clandestine. Printre cele mai cunoscute unsprezece lăcaşuri de plăceri oficializate se aflau ultracentralul "Venus", situat în zona Pieţei Unirii, "Terminus", din zona Gării de Nord, "Potefy Csarda", din Calea Lipovei, "Marocanul", situat în Piaţa Traian, "Sari Neni", din Elisabetin. Matroanele bordelurile autorizate îşi prezentau "oferta" în albume realizate cu mult profesionalism