Principalele evenimente astronomice ale anului vor fi patru eclipse: două de Soare şi două de Lună. Ca un bonus, vom putea fi martori ai tranzitului planetei Venus peste discul solar. Pe lângă acestea, vor putea fi observate pe cer cinci planete în acelaşi timp, precum şi un fenomen mai puţin obişnuit: de două ori Lună plină într-o singură lună calendaristică.

Anul acesta, din păcate, din România nu va fi vizibilă nici o eclipsă de soare. Locurile spre care se vor îndrepta în 2004 fanii acestui fenomen vor fi Africa de Sud, Antactica, Alaska şi Nordul Asiei. Ambele eclipse vor fi parţiale. Prima, cea din emisfera sudică, va avea loc în 9 aprilie, iar cea de-a doua, din emisfera nordică, în 14 octombrie. În 4 mai are loc prima eclipsă totală de lună, vizibilă şi de pe teritoriul României. Fenomenul va atinge punctul maxim la ora 22,30. Luna va intra din nou în conul de umbră al pământului în 28 octombrie, la ora 3 şi 4 minute.

Tranzitul unei planete peste discul solar este un eveniment relativ rar. De pe Pământ se pot observa doar tranzitele a două planete: Mercur şi Venus. În medie, într-un secol, se înregistrează 13 tranzite ale lui Mercur. Tranzitele planetei Venus au loc în perechi şi mult mai rare: diferenţe mai mari de un secol între perechi. Nici o persoană în viaţă nu a văzut tranzitul lui Venus, pentru că cel mai recent s-a petrecut în 1882. În 2004, după 122 de ani, Venus va traversa discul solar în 8 iune, începând de la ora 7 şi 13 minute, ora României.

Pentru astronomii din toată lumea evenimentul este o ocazie cum nu se poate mai bună de a recalcula distanţa Pământ - Soare folosind doar coordonatele oferite de observarea directă a planetei în timp ce tranzitează Soarele.

De la inventarea telescopului (1610), Venus a traversat discul solar doar de şase ori: 1631, 1639, 1761, 1769, 1874 şi 1882. Următoarele vor avea loc în 6 iunie 2012, iar apoi abia în 11 decembrie 2117 şi 8 decembrie 2125.

Nu doar tranzitul lui Venus peste discul solar va fi atracţia astronomică a anului în România, ci şi cele 13 luni pline, faţă de 12, câte sunt de obicei. Aceasta înseamnă că într-una din cele 12 luni calendaristice va fi de două ori Lună plină. Explicaţia este simplă: intervalul în care se repetă fenomenul de Lună plină este de 29 zile şi 12 ore, astfel că în majoritatea lunilor calendaristice Luna plină apare o singură dată. Anul acesta, datorită diferenţei în medie de o jumătate de zi dintre Luna plină şi luna calendaristică, satelitul natural al pământului va trece de 13 ori prin faza de Lună plină. Evenimentul va avea loc în luna a şaptea a anului, cu Lună plină în 2 şi 31 iulie.

CINCI PLANETE. Pe cerul lunii martie îşi vor face loc toate cele cinci planete vizibile cu ochiul liber - Mercur, Venus, Marte, Saturn şi Jupiter. Va fi un spectacol unic pentru astronomii profesionişti sau de ocazie.

Tot în martie, în data de 28, pe Jupiter (foto) se vor profila trei umbre a trei dintre sateliţii planetei. Acest eveniment extrem de rar va putea fi observat doar cu aparatură performantă.