Cam toţi banii pe care-i câştigă îi face praf călătorind întruna; distanţele mai mici le parcurge, chiar şi iarna, cu bicicleta. Aparatul de fotografiat îl însoţeşte peste tot, chiar dacă se declară a fi interesat mai mult de "topicuri feroviare".

Interesul pentru trenuleţe - funcţionale! - i-a fost inoculat lui Dan Jiga de mic copil de tatăl său, care adunase o redutabilă colecţie de asemenea minivehicule. În timp, atenţia adolescentului de-atunci s-a oprit însă asupra trenurilor reale, care au rămas neatinse în topul multiplelor sale hobby-uri. Spune, asemenea tuturor celor care "se dau" pe forum.railwayfan.ro, că istoria feroviară a României este una dintre cele mai mari şi mai frumoase din lume.

Pe un trenist îl interesează tot ce-i legat de CFR: tradiţie, locomotive şi vagoane retro sau ultramoderne, gări, linii, tuneluri, colecţii, muzee; o felie specială este rezervată locomotivelor franceze din anii '20-'70. Un subiect spinos care se menţine în prim-plan: ce se întâmplă cu unele relicve de preţ. Locomotivele vechi din România se fură şi ajung la fier vechi ori se vând/casează pe şest, "cu complicitatea factorilor decizionali".

Uşor nu le este treniştilor nici când tare ar vrea să prindă în obiectiv câte un exemplar reprezentativ de locomotivă; respectivele imagini se fac, de obicei, peste gard, cu riscul ca angajaţii depoului să-i gonească, chiar să-i agreseze.

Fanii trenurilor sunt, de regulă, şi fani ai mijloacelor de transport în comun ecologice: tramvaiul şi troleibuzul. Aidoma unor gazetari pe anchetă, forumiştii români de profil au dat de urma unor mici "atentate" în domeniu: "primari inconştienţi care intenţionează să scoată transportul în comun electric" din oraşe precum Braşov, Iaşi, Constanţa, pentru a face loc unor "autobuze MAZ învechite din Belarus, care iau foc din senin, cum s-a întâmplat la Constanţa".

Pe lângă faptul că a a parcurs cu trenul distanţe aproape astronomice, tânărul inginer de telecomunicaţii Jiga a avut de umblat şi prin voia sorţii. Pentru că părinţii săi au fost vreme de ani profesori în Maroc, orădeanul Dan Jiga şi-a făcut întâi grădiniţa, apoi vacanţele în frumoasa ţară nord-africană. A devenit student la Politehnica clujeană, la Comunicaţii pe fibră optică; în 2001, după absolvire, a venit la Timişoara, lucrând la "Siemens VDO" până la 30 octombrie 2005. De atunci, pentru cel puţin şase luni de zile, dacă nu chiar un an, este inginer de sistem la "Infineon" Munchen, urmând să lucreze la Bucureşti imediat ce va porni filiala din România a cunoscutei firme.

Aflat pe drum de când se ştie, Dan Jiga colecţionează hobby-uri de călător

DE LA TRAMVAIE LA AREALURI CARSTICE. Dan Jiga iubeşte istoria în general şi pe cea a Angliei, în special, la fel de mult cum îi sunt dragi trenurile, tramvaiele şi troleibuzele. În acelaşi timp, este pasionat şi de speologie; un obiectiv de actualitate pe acest front: protecţia arealurilor carstice. Lista hobby-urilor sale e departe însă de a se fi sfârşit: citeşte mult, face fotografii, joacă rugbi, schiază; în liceu şi facultate a cântat la chitară bas. Tras de limbă dacă şi scrie, Dan a răspuns cu oarece regret: "Nu am o foarte bună fantezie activă, numai pasivă. Încercările mele de a scrie altceva decât chestii tehnice şi seci au fost sortite eşecului".