Cam toţi banii pe care-i câştigă îi face praf călătorind întruna; distanţele mai mici le parcurge, chiar şi iarna, cu bicicleta. Aparatul de fotografiat îl însoţeşte peste tot, chiar dacă se declară a fi interesat mai mult de "topicuri feroviare".

Trenuri vs trenuleţe

Interesul pentru trenuleţe - funcţionale! - i-a fost inoculat lui Dan Jiga de mic copil de tatăl său, care adunase o redutabilă colecţie de asemenea minivehicule. În timp, atenţia adolescentului de-atunci s-a oprit însă asupra trenurilor reale, care au rămas neatinse în topul multiplelor sale hobby-uri. Spune, asemenea tuturor celor care "se dau" pe forum.railwayfan.ro, că istoria feroviară a României este una dintre cele mai mari şi mai frumoase din lume.

Riscurile pasiunii

Pe un trenist îl interesează tot ce-i legat de CFR: tradiţie, locomotive şi vagoane retro sau ultramoderne, gări, linii, tuneluri, colecţii, muzee; o felie specială este rezervată locomotivelor franceze din anii '20-'70. Un subiect spinos care se menţine în prim-plan: ce se întâmplă cu unele relicve de preţ. Locomotivele vechi din România se fură şi ajung la fier vechi ori se vând/casează pe şest, "cu complicitatea factorilor decizionali".

Uşor nu le este treniştilor nici când tare ar vrea să prindă în obiectiv câte un exemplar reprezentativ de locomotivă; respectivele imagini se fac, de obicei, peste gard, cu riscul ca angajaţii depoului să-i gonească, chiar să-i agreseze.

Cu etaj şi tras de cai

Fanii trenurilor sunt, de regulă, şi fani ai mijloacelor de transport în comun ecologice: tramvaiul şi troleibuzul. Aidoma unor gazetari pe anchetă, forumiştii români de profil au dat de urma unor mici "atentate" în domeniu: "primari inconştienţi care intenţionează să scoată transportul în comun electric" din oraşe precum Braşov, Iaşi, Constanţa, pentru a face loc unor "autobuze MAZ învechite din Belarus, care iau foc din senin, cum s-a întâmplat la Constanţa".

Maroc, Timişoara, Munchen

Pe lângă faptul că a a parcurs cu trenul distanţe aproape astronomice, tânărul inginer de telecomunicaţii Jiga a avut de umblat şi prin voia sorţii. Pentru că părinţii săi au fost vreme de ani profesori în Maroc, orădeanul Dan Jiga şi-a făcut întâi grădiniţa, apoi vacanţele în frumoasa ţară nord-africană. A devenit student la Politehnica clujeană, la Comunicaţii pe fibră optică; în 2001, după absolvire, a venit la Timişoara, lucrând la "Siemens VDO" până la 30 octombrie 2005. De atunci, pentru cel puţin şase luni de zile, dacă nu chiar un an, este inginer de sistem la "Infineon" Munchen, urmând să lucreze la Bucureşti imediat ce va porni filiala din România a cunoscutei firme.

	PASIUNI