Departe de Timişoara există un colţ de rai - cu verdeaţă, apă, soare - în care culorile politice se estompează, iar preţurile par supraelastice: aici poţi să-ţi ridici o vilă de toată frumuseţea, cu utilităţile aferente, cu 10 - 11.000 de euro, bani cu care alţii nu-şi pot cumpăra o garsonieră. Pentru asta trebuie însă să îndeplineşti câteva condiţii. Prima: să fii un "membru marcant" al PSD. Se fac însă şi excepţii, pentru unii "membrii marcanţi" ai PD care se simt legaţi de primii.

Acum trei ani s-a făcut public faptul că, în afara Centrului de Studii Biblice al Baptiştilor, nici una din cele peste 400 de case de vacanţă ridicate pe malul Lacului Surduc nu avea autorizaţie de construcţie. Multe dintre acestea nici nu au vreo şansă de a intra în legalitate, deoarece nivelul lacului urmează să crească cu câţiva metri ca urmare a finalizării aducţiunii de apă de la Luncani, astfel că multe case vor fi acoperite de apă. Viceprimarul comunei Fârdea, de care aparţine zona lacului, spune că eliberarea autorizaţiilor de construcţie era de competenţa Consiliului Judeţean Timiş (CJT), deoarece terenul se află în extravilanul localităţii. Tot autorităţile locale spun că localnicii cărora li s-au retrocedat terenuri în zonă au făcut doar promisiuni de vânzare, deoarece nu primiseră încă titlurile de proprietate. Prin urmare, proprietarii construcţiilor sunt alte persoane decât cele care au primit terenurile, iar în aceste condiţii întocmirea actelor e foarte anevoioasă. Actualul preşedintele al Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc, spune că mai mult de jumătate din case au obţinut până acum certificate de urbanism, dar numărul autorizaţiilor de construcţie este sub o sută.

Pe o latură a lacului există totuşi un mic (deocamdată) "cartier" privilegiat, unde proprietarii sunt cu toate actele în regulă. Aici şi-au ridicat case de vacanţă, pe un teren cumpărat de la localnici, fostul preşedinte pesedist al CJT, Dan Ioan Şipoş şi vicepreşedintele - pe atunci - pedist Constantin Ostaficiuc (actualul preşedinte al instituţiei, în urma recentelor alegeri locale). Pe terenuri concesionate de la primărie îşi construiesc acum case fostul prefect PSD Horia Ciocârlie (candidatul partidului la Primărie), directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Timiş, Simion Surdan (PSD, fost vicepreşedinte al organizaţiei municipale) şi Michelle Mazzolin, patronul tipografiei Full Print Banat (care tipăreşte suplimentul TV al organului local de presă al PSD şi unde s-au tipărit materiale electorale ale partidului). Primarul comunei Fârdea, Petre Vasiloni Păun, spune că terenul li s-a concesionat în urma unor licitaţii, pe 49 de ani. Dacă proiectul de reabilitare ecologică, infrastructură şi turism internaţional (în valoare de 4,4 milioane de euro!) care vizează zona lacului Surduc va fi finalizat, investiţiile actualului preşedinte al CJT, fostului preşedinte şi ale celorlalţi pesedişti se vor dovedi foarte profitabile, deoarece e foarte posibil ca atât valoarea terenului, cât şi a construcţiilor, să crească considerabil.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile locale şi înaintea constituirii noului consiliu judeţean, erau colportate fel de fel de zvonuri potrivit cărora vicepreşedintele pedist al Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc, ar fi încheiat o înţelegere secretă cu PSD-ul. Noul preşedinte al PSD Timiş, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a confirmat public aceste zvonuri, declarând că, înainte de alegerile locale, Ostaficiuc a promis solemn - şi i-a promis chiar şi lui, personal - că va merge împreună cu PSD-ul chiar împotriva propriului partid, PD. Rezultatul votului a făcut însă ca Ostaficiuc să fie propulsat în scaunul de preşedinte al CJT de alianţa PD-PNL-PNŢCD. Ajuns în funcţia supremă în consiliu cu ajutorul voturilor democraţilor, liberalilor şi ţărăniştilor, vicele PD Timiş n-ar mai fi avut cum să-i susţină pe pesedişti decât tăindu-şi propria cracă de sub picioare (adică - în eventualitatea în care ar fi fost urmat de toţi ceilalţi consilieri PD -, renunţând la funcţia de preşedinte, în care l-ar fi menţinut pe pesedistul Şipoş, şi rămânând în funcţia de vicepreşedinte).

BĂNĂŢEANUL a descoperit că legătura dintre vicele PD Timiş Constantin Ostaficiuc şi oamenii PSD -ului e chiar mai strânsă decât se bănuia! Departe de ochii curioşilor, la circa 100 de kilometri distanţă de Timişoara, pe malul lacului Surduc (la distanţă chiar şi de ceilalţi 400 de proprietari de vile - muritori de rând), Constantin Ostaficiuc şi Dan Ioan Şipoş şi-au cumpărat împreună un teren pe care şi-au construit două vile de toată frumuseţea (terminate în primăvara anului trecut), înglobându-le într-o singură curte, comună, împrejmuită de un gard, tot comun.

"Am cumpărat terenul împreună şi atunci aşa am considerat oportun să construim. Între doi oameni pot exista şi altfel de relaţii, chiar dacă sunt deosebiri din punct de vedere politic", a declarat, pentru BĂNĂŢEANUL, Constantin Ostaficiuc, care, de când a devenit preşedintele CJT, a început monitorizarea atentă a proiectului Surduc, încercând să impulsioneze lucrurile.

Ostaficiuc nu a dorit să facă public preţul de achiziţionare al terenului, pe motiv că e vorba de o proprietate privată, dar susţine că valoarea totală a investiţiei nu a fost mai mare decât valoarea de impozitare a casei trecută pe declaraţia sa de avere, respectiv 450.000.000 de lei pentru cei 150 mp ai vilei. Ceea ce înseamnă în jur de 11.000 de euro, cu mult chiar sub preţul de piaţă al unei garsoniere. Întrebat cum a reuşit să-şi construiască o vilă de 150 de metri pătraţi la un asemenea preţ, preşedintele CJT a declarat: "Am lucrat mult cu maramureşeni care construiesc în zonă, am angajat oameni în regie proprie şi pentru diverse lucrări am angajat mai multe firme, dar nici una nu are legătură cu Consiliul Judeţean".

În vecinătatea casei lui Dan Ioan Şipoş se află garajele, un drum privat, străjuit de o barieră şi, de cealaltă parte a acestuia, o căsuţă cochetă al cărei proprietar s-a angajat să se ocupe de administrarea cartierului rezidenţial. Iritat de echipa de jurnalişti care investiga zona, acesta a pus mâna pe telefon şi a raportat imediat: "Au venit unii, nişte figuranţi, nu ştiu cine sunt, dar fotografiază casa lui şefu'!", făcând referire la fostul şef al judeţului. Zgârcit la vorbă, nu a vrut să ofere prea multe detalii despre zona celor şase case de vacanţă, atrăgându-ne în mod insistent şi repetat atenţia că am încălcat o proprietate privată. Asta deşi nu exista nici un indicator care să spună că terenul din jurul caselor nu este domeniu public. Mai mult chiar, după ce reporterii BĂNĂŢEANULUI au reuşit să fotografieze zona, administratorul a devenit ameninţător, încercând să-i intimideze pe "vizitatori".

Pe declaraţia de avere a lui Dan Ioan Şipoş apare o casă de vacanţă construită în 2003, cu o suprafaţă de 115 mp şi o valoare de impozitare de 500.000.000 de lei. Cu câteva luni în urmă, Şipoş declarase că şi-a vândut o casă la Comeat cu 14.000 de euro şi şi-ar fi cumpărat casa de vacanţă de la Surduc cu 400.000.000 de lei (sub 10.000 de euro!!!). Interesant este însă că fostul preşedinte a uitat să declare că, de fapt, nu a cumpărat vila de vacanţă, ci a construit-o, în primăvara anului trecut.

Evident, vilele de vacanţă ale preşedinţilor CJT nu au nici un fel de lipsuri. Astfel, conform declaraţiilor administratorului zonei, atât vila lui Ostaficiuc, cât şi cea a lui Şipoş (care în această perioadă nu e de găsit, până şi soţia sa declarând că nu ştie unde îi este soţul!) sunt dotate cu apă curentă, canalizare şi alte utilităţi. Adică tot ce trebuie pentru un confort prezidenţial.

LA COMUN. Gardul comun care înconjoară vilele lui Şipoş (stânga) şi Ostaficiuc (dreapta) împrejmuieşte o curte ce rămâne prezidenţială chiar şi după schimbarea de acum două săptămâni a liderului CJ Timiş. În curtea comună se află amenajat un grătar comun, la care cei doi, în timp ce frig nişte mititei comuni, pot depăna impresii comune despre atât de comuna scenă politică locală.

Întrebarea care se pune este cum vor convieţui totuşi cei doi oameni politici. Căci, după cum se vede, vilele au fost ridicate în concordanţă cu funcţiile deţinute de cei doi pe vremea construirii: vila lui Şipoş (în stânga curţii, în galben), construită pe vremea când era ditamai preşedintele CJT, e mai înaltă şi mai impunătoare decât a lui Ostaficiuc (pe vremea aceea doar vicepreşedinte). Or acum pedistul e preşedinte şi are vila mai mică, iar pesedistul cu ditamai vila a fost ales consilier (funcţie din care şi-a dat demisia). Vor face rocada, îşi va mai înălţa Ostaficiuc un etaj sau îşi va mai rade Şipoş ceva de la mansardă?

PREŢURI ŞI PREŢURI. Încercând să afle care sunt preţurile de ridicare a unei construcţii în zonă, BĂNĂŢEANUL a dat doar de cazuri în care, pentru suprafeţe mai mici construite, proprietarii au fost nevoiţi să plătească mult mai mult (unii aproape dublu) decât declară că au plătit capii judeţului.

Cristian Pintea (foto) este un timişorean care acum opt ani a hotărât să-şi construiască şi el o casă de vacanţă în zona lacului Surduc. Pentru a-şi îndeplini visul şi-a cumpărat un teren de 600 metri pătraţi cu 7.500 de euro (în jur de 300 de milioane de lei) şi a mai investit peste 20.000 de euro (circa 800 de milioane de lei) pentru a-şi ridica o căsuţă cu o suprafaţă de circa 70 de metri pătraţi, care nu beneficiază de utilităţi ca apă curentă sau canalizare.

SUTE DE VILE. La recensământul din martie 2002 s-a constatat că pe malul lacului Surduc s-au ridicat în câţiva ani peste 420 de case de vacanţă, din care peste 300 nu au autorizaţii de construcţie. Acum, locuitorii din zonă estimează că s-au mai construit încă vreo 100 de vile, din care, evident, cele mai multe nu au aprobări. În zona inundabilă se află peste 70 de case de vacanţă, case care trebuie demolate în cel mai scurt timp posibil deoarece, în caz contrar, vor fi înghiţite de apă în momentul în care se va ridica nivelul apei lacului. Din păcate, spun responsabilii, şi zona de protecţie a lacului a fost invadată de "constructori", pe spaţiul respectiv aflându-se acum peste 150 de cabane.

FĂRĂ WC. Reporterii BĂNĂŢEANULUI au stat de vorbă şi cu oamenii locului pentru a afla care sunt măsurile luate de autorităţi pentru reabilitarea zonei. Fără nici o excepţie, oamenii ne-au declarat că promisiunile legate de reabilitarea zonei au rămas până acum doar la stadiul de cuvinte. Mai mult, deşi li s-a promis că va fi introdusă canalizarea şi apa curentă de acum mai bine de un an, încă nu a fost făcut nici un în pas în această direcţie.

Unii dintre cei care nu au avut norocul să-şi facă o casă de vacanţă în zona rezidenţială ocupată de Şipoş sau Ostaficiuc au cerut să le fie permisă instalarea unui WC ecologic. Cererea, spune ei, le-a fost respinsă, oamenii apelând, atunci când au nevoie, la toaleta singurului restaurant de pe plajă.

TURISM INTENSIV. Momentan, singura posibilitate de cazare pentru turişti sunt zece căsuţe din rumeguş presat amplasate pe malul lacului. Deşi sunt dotate doar cu două paturi şi o măsuţă, neexistând nici duş şi nici toaletă, preţul cazării este de10 euro/noapte.

PROIECTUL SURDUC. Valoarea investiţiei pentru proiectul de reabilitare ecologică, infrastructură şi turism internaţional din zona lacului Surduc este de 4,4 milioane de euro, din care 3 milioane euro fonduri Phare, 0,7 milioane euro din Fondul Naţional de Dezvoltare şi 0,7 milioane euro din bugetul CJT. Până în prezent, au fost realizate proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie, urmând ca execuţia propriu-zisă să fie adjudecată în urma unei licitaţii internaţionale. Obiectivul proiectului constă în ecologizarea lacului Surduc, valorificarea potenţialului turistic şi includerea zonei într-un circuit turistic. Zona din jurul lacului va fi echipată cu infrastructură edilitară, sistem de canalizare şi epurare a apei, va fi îmbunătăţită circulaţia prin noi drumuri de acces, alei pietonale şi parcări. Salubrizarea zonei se va face prin amenajarea unui teren de amplasare a resturilor menajere în conformitate cu normele de mediu.

LAUDĂ DE PARTID. În oferta electorală a partidului de guvernământ a apărut şi un capitol referitor la zona lacului Surduc. Mai exact, PSD a promis că va transforma Surducul într-un centru balnear internaţional. Mai mult, social-democraţii timişeni promit exact ceea ce este propus în proiectul de reabilitare a zonei: ecologizarea lacului şi transformarea zonei într-un punct de atracţie turistic internaţional. În plus, oferta electorală a partidului de guvernământ mai promite - tot copiat din programul PHARE care va fi derulat - investiţii importante în zonă, bani care se vor regăsi în introducerea canalizării şi a apei curente.

"Am cumpărat terenul împreună şi atunci aşa am considerat oportun să construim"

"Nu ştiu să vă spun unde este domnul Şipoş. Telefoanele le are pe toate închise. Nu ştiu nici să vă spun când se întoarce din vacanţă"