de Bogdan MARTA

Specialist în drept internaţional spaţial, timişoreanul Virgiliu Pop este pe cale de a deveni o autoritate în cel mai nou tip de artă: cea spaţială. Cercetările sale vor fi adunate în cartea "High Flight" ("Zbor înalt", în traducere), care se va ocupa de tema spaţiului reprezentat în arta religioasă.

Vaticanul spaţial

"Această artă ar putea fi numită o excentricitate. Dar şi aceasta este o formă de slăvire a gloriei lui Dumnezeu. Buzz Aldrin, unul dintre astronauţii de pe Apollo 11, a transformat modulul lunar în propriu lui spaţiu sacru, complet cu o masă de comuniune. Din această cauză, explorarea spaţială şi religia nu se bat cap în cap, ci se completează. Până la urmă, fiecare avans tehnologic se face şi cu ajutorul lui Dumnezeu", explică Virgiliu Pop, specialist în drept internaţional spaţial şi un pasionat al "artei spaţiale". Spusele timişoreanului sunt confirmate chiar de Vatican, care a acceptat ca spaţiul să fie reprezentat pe una dintre porţile bazilicii Sf. Petru, alături de lucrări ale unor artişti celebri, ca Michelangelo. Astfel, pe o uşă numită "Porta della Morte" ("Poarta Morţii", în traducere), Moartea Subită este reprezentată ca având loc în spaţiul extraterestru.

Tehnologie sau mister

Exemplele pot continua, câteodată turiştii fiind intrigaţi în faţa imaginii unei rachete sau a unui cosmonaut într-o catedrală construită în urmă cu câteva secole. Astfel, Catedrala Sf. Paul din Londra, aparţinând cultului protestant, unul dintre reperele capitalei britanice, construită în anul 604, are pictată pe unul din pereţi o rachetă, ca recunoaştere a realizărilor americane din spaţiu. Pe Catedrala din Salamanca, construită în secolul al XII-lea, există o statuie care reprezintă un bărbat îmbrăcat într-un costum spaţial. Explicaţia este simplă: lucrările sunt opere recente ale unor artişti care au participat la renovarea celor două lăcaşuri de cult.

Teren alunecos

În Biserica Ortodoxă Română, aceste reprezentări sunt aproape inexistente. Explicaţia nu constă în conservatorismul bisericii, BOR-ul neinterzicând reprezentarea unor rachete sau a aselenizării în lăcaşurile de cult, ci în faptul că fiecare pictură, fie ea şi murală este o icoană, iar pictarea acestora trebuie să respecte anumite reguli. "Icoana nu reprezintă spaţiul 3D aşa cum îl ştim noi, ci este o reprezentare a acestuia ca văzut după cea de-a doua venire a lui Cristos. Când păşeşte într-o biserică, un ortodox păşeşte defapt în Rai şi trebuie să înţeleagă care este semnificaţia profundă a evenimentelor pictate pe pereţi, a acelei rachete sau a acelei aselenizări. Până la un punct se pot folosi aceste simboluri, însă este un teren foarte alunecos pentru că pot să cadă în kitsch", explică profesorul Codin Simonca-Opriţa, cadru didactic în cadrul Seminarului Ortodox din Arad. Până la urmă, exprimarea adoraţiei către divinitate este un lucru personal, care ţine de fiecare dintre noi, chiar dacă modalitatea pe care o alegem se numeşte artă religioasă, "artă spaţială", sau, pur şi simplu, kitsch.

CARTE DE VIZITĂ. Virgiliu Pop este specialist în drept internaţional spaţial, membru al Institutului Internaţional de Drept Spaţial. S-a născut la 24 februarie 1974, în localitatea Corod, România. A studiat dreptul la facultăţile "Vasile Goldiş" din Arad şi "Banatul" din Timişoara. Este licenţiat al Facultăţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. În 1996, după absolvire, a obţinut o bursă pentru studii postuniversitare în drept european şi internaţional la Universitatea Aberdeen, Scoţia. S-a înscris la doctorat la Universitatea din Glasgow, Scoţia, în 1998, şi a obţinut o bursă pe trei ani. Titlul tezei sale de doctorat este "Cui aparţine Luna? Dreptul de proprietate în spaţiul cosmic".

FEREASTRĂ CĂTRE SPAŢIU. Deşi nu este sigur când şi unde a apărut într-o biserică prima pictură sau sculptură care reprezenta un cosmonaut, cert este că în mai multe lăcaşe sfinte, aparţinând aproape tuturor cultelor religioase se găsesc exemple ale acestui stil de artă. Unul dintre cele mai cunoscute exemple de aşa-numită "artă spaţială" este un vitraliu intitulat "Fereastra Spaţială" care se găseşte în Catedrala Naţională din Washington. Acesta comemorează explorarea spaţiului şi primul pas pe Lună. În partea de sus a vitraliului se găseşte o rocă de şapte grame adusă de Neil Armstrong şi Buzz Aldrin din Marea Liniştii, de pe Lună.